Există avantaje și dezavantaje în orice lucru nou. Când încerci lucruri noi, stabilești mai întâi cele mai bune practici, pentru ca mai apoi să vină puterea exemplului. Totuși, pășirea în necunoscut este o perspectivă descurajantă și copleșitoare – mai ales cu avertizare mică sau deloc.

Cu asta s-au confruntat și profesorii irlandezi atunci când Taoiseach Leo Varadkar a anunțat că toate școlile din Irlanda se vor închide la 12 martie din cauza situației de urgență. Inițial închiderile erau anunțate pentru două săptămâni, dar situația s-a prelungit până după sărbătorile de Paște. Cursurile și unele examene practice au fost anulate, toți studenții primind note pentru evaluări. Examenele scrise, care urmau să aibă loc în iunie, au fost planificate diferit.

CUM ARATĂ VIITORUL

Marea majoritate a celor cu care am vorbit sunt specialiști în chimie, în fizică, geografie, artă și istorie. Majoritatea nu învățaseră niciodată de la distanță și au fost inițial copleșiți de perspectivă. Toată lumea era îngrijorată de starea de bine a studenților, făcând tot posibilul să mențină lucrurile pe un făgaș cât mai normal. Mulți au fost epuizați până la sfârșitul primei săptămâni din cauza curbei abrupte de învățare.

RESPECTÂND ORARUL

A transmite video live sau nu este una dintre cele mai controverse în prezent. “Am organizat o ședință video în direct cu studenții de la universitatea noastră, conform cu orarul nostru inițial. Folosind Zoom înseamnă că pot să-mi împărtășesc diapozitivele în timp ce vorbesc, iar studenții pot pune întrebări prin voce și text. Zoom a ridicat limita de timp de 40 de minute a conturilor gratuite pentru toate școlile în timpul situației de urgență curentă, ceea ce înseamnă că poate fi folosit și pentru sesiuni lungi.” afirmă un profesor.

Avantajul uriaș al conținutului transmis pe internet este capacitatea de a primi întrebări și de a oferi răspunsuri în timp real. Acest lucru poate fi util în special dacă îi ajutați pe studenți să rezolve probleme. Majoritatea profesorilor raportează derularea de sesiuni live prin Google Meet sau Hangouts. Totuși, unii au descoperit că aceste sisteme oferă foarte puțin control pentru cel care prezintă. Un profesor mi-a spus că a eliminat un elev din sesiune, spre amuzamentul restului clasei. Alții s-au adaptat repede prin live streaming și prin diferite canale de social media, dar unii studenți nu s-au simțit confortabil conectându-se cu profesorul lor pe aceste platforme.

ÎNREGISTRARE PREALABILĂ 

În ciuda avantajelor transmiterii în timp real și a respectării programului, aceste abordări depind de conexiunile stabile la internet. Majoritatea cadrelor didactice cu care am vorbit erau de asemenea îngrijorate că circumstanțele și accesul la un dispozitiv vor fi diferite în fiecare casă. Acest lucru este valabil și pentru accesul la internet pentru descărcarea sarcinilor de lucru. Google Class este favorita pentru a trimite materiale și sarcini către studenți, dar unii profesori folosesc programele Microsoft printr-un abonament Office 365 furnizat de școala lor.

După ce a discutat cu elevii despre preferințele lor, Avril Buttle, profesor la Ramsgrange Community School, relatează că „trei sferturi dintre ei accesau materiale pe telefonul lor și preferau YouTube decât sistemele de file sharing. Un sfert dintre aceștia foloseau datele mobile în loc de Wi-Fi, iar majoritatea preferă sesiuni dedicate mai mult decât să respecte orarul obișnuit al clasei. “

SOLIDARITATE

Din toate conversațiile avute cu profesorii rezultă un puternic sentiment de solidaritate. Mulți se ajută reciproc în această perioadă dificilă. Serviciul irlandez de dezvoltare profesională pentru profesori (PDST) a publicat o pagină web dedicată care oferă detalii și link-uri pentru învățarea la distanță, precum și un nou curs online CPD. Toți marii editori de manuale irlandeze și-au oferit materialele online gratuit profesorilor și studenților. Pe Twitter, sute de cadre didactice au împărtășit noi resurse pentru învățarea la distanță, precum și Padlet-uri comandate de diverse organizații.

SURSA: https://edu.rsc.org/

Până pe 15 august, Guvernul va prezenta forma finală a reperelor metodologice pentru 16 discipline, „la care se va adauga câte un material suport pentru învățământul primar și unul pentru învățământul preșcolar”, arată raportul prezentat de premierul Ludovic Orban în Parlament.

Din raport rezultă că, din datele strânse de la Ministerul Educației, există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici și 3.036 asistenți, iar la acestea sunt arondate 2.770 unități de învățământ. De asemenea, 80,2% din unitățile de învățământ au autorizații sanitare de funcționare, 2,3% sunt în curs de autorizare, iar 17,4% nu au. Totodată, 21% din unitățile de învățământ au autorizații ISU, 14% sunt în curs de obținere, 19% nu au, iar 46% nu necesită.

În privința asigurării mijloacelor online pentru școli, Ministerul Educației „se află în proces de semnare a unui protocol de colaborare cu Google România și Microsoft România pentru asigurarea, în mod gratuit, în fiecare unitate de învățământ, a platformelor educaționale G Suite for Education și Microsoft Office 365”, se arată în raport.

72,5% dintre clădirile în care învață elevii au conexiune la internet

Datele din raport mai arată că Ministerul Educației a realizat, în luna iulie, evaluarea capacității sistemului de educație de conectare la rețelele de internet. Astfel, dintr-un număr de 22.660 de clădiri cu săli de curs și laboratoare, 16.424 clădiri au conexiune la internet, adică 72,5%. Raportat la unități de învățământ cu personalitate juridică, procentul celor care raportează conectare la internet este de aproximativ 80% unități.

„Separat, a fost analizat stadiul de implementare a proiectului strategic ‘Platformă Națională Integrată – WIRELESS CAMPUS’ care are ca obiectiv crearea unor infrastructuri de comunicații WiFi în 4.600 de școli gimnaziale. Proiectul este implementat de Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru educație și Cercetare (ARNIEC), structură în subordinea Ministerulului Educației și Cercetării. Graficul de desfășurare prevede ca, în septembrie 2020, 1600 de unități de învățământ să aibă infrastructura funcțională”, arată raportul.

SURSA: https://stiriedu.ro/

Elevii nu sunt de acord ca din toamnă să primească 350 de lei pentru cumpărarea uniformelor și spun că au nevoie de educație de calitate, arată Consiliul Național al Elevilor într-un comunicat de presă. Elevii mai arată că obligativitateai purtării uniformelor școlare de către elevi reprezintă doar o formă fără fond. „O astfel de măsură nu va atrage după sine creșterea calității actului educațional, ci, în cel mai bun caz, va reprezenta doar un simulacru trist al unei asemenea creșteri. Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor solicită Camerei Deputaților respingerea proiectului legislativ L421/2020, în calitate de cameră decizională”, susțin elevii.

Elevii se opun inițiativei legislative privind acordarea voucherelor pentru achiziționarea uniformelor școlare!

Pe data de 11 august 2020, în cadrul sesiunii plenare a Senatului României, a fost adoptată inițiativa legislativă L421/2020, ce presupune modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

Această inițiativă legislativă prevede ca fiecare elev să primească, semestrial, 350 de lei pentru achiziționarea uniformelor, bani ce vor fi asigurați din bugetul Ministerului Educației și Cercetării. Încă din luna iunie 2020, atunci când proiectul a fost înregistrat la Senat, Consiliul Național al Elevilor s-a opus cu vehemență acestuia, din următoarele motive:

În primul rând, în contextul economic actual, o astfel de măsură ar fi dezastruoasă, întrucât asigurarea sumelor prevăzute în proiectul de lege presupune o povară financiară semnificativă pentru bugetul de stat. Mai mult, ținând cont de faptul că peste 900 de mii de elevi nu au acces la educație online, considerăm că alocarea fondurilor către această inițiativă legislativă reprezintă un act de iresponsabilitate și indiferență crasă a senatorilor față de elevii din România.

În al doilea rând, în lipsa unor alte măsuri de securitate prezente în școală (servicii de pază, servicii de monitorizare audio-video etc.), instituirea obligativității purtării uniformelor școlare de către elevi reprezintă doar o formă fără fond. În ultimul rând, o astfel de măsură nu va atrage după sine creșterea calității actului educațional, ci, în cel mai bun caz, va reprezenta doar un simulacru trist al unei asemenea creșteri. Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor solicită Camerei Deputaților respingerea proiectului legislativ L421/2020, în calitate de cameră decizională.

„Suntem consternați de iresponsabilitatea senatorilor care au votat acest proiect de lege. Acestea sunt nevoile educației din România? Acestea sunt prioritățile financiare ale statului român? Începutul anului școlar ne bate la ușă; în școli va fi nevoie de materiale de protecție sanitară, de device-uri conectate la internet, de infrastructură școlară și de multe altele. Stimați deputați, dacă sunteți cu adevărat preocupați de soarta elevilor din România, vă solicităm respingerea acestei ințiative legislative. Elevii au nevoie de acces la educație de calitate, nu de uniforme care să arate bine în poze!”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

SURSA : https://stiriedu.ro/

De ce ar trebui ca disciplinele STEM să constituie o prioritate pe termen lung a învățământului din țara noastră?

Disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice bază şi competenţe de specialitate. Astfel de cunoștințe şi competenţe sunt foarte importante pentru cei care lucrează/ vor lucra în ramuri industriale. Pe de altă parte, au devenit tot mai importante ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere mare. Or, acestea  nu ar fi posibile fără o forță de muncă bine pregătită pe discipline ce țin de STEM. Ambele categorii de ramuri economice au o contribuție semnificativă la creșterea sustenabilă a PIB-ului per capita într-o țară (arată E. Hanushek și A. Woessmann în The Knowledge Capital of Nations: Education and the Economics of Growth).  Din acest punct de vedere, se poate spune că disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante pentru dezvoltarea economică a unei țări. La nivelul anului 2016 România se apropia de media internațională a absolvenților de învățământ terțiar în domeniul științe și tehnologii, sub 28 de ani (10,6% față de media de 11%),  iar în Global Innovation Index 2018 scorul la acest capitol a fost chiar unul mai bun. Potrivit Global Competitiveness Index 2019, România înregistrează progrese și la capitolul inovare (locul 55 din 141 în 2019 faţă de 96 în 2018), precum și la capitolul cercetare-dezvoltare (locul 53 din 141 de ţări în 2019). Probleme semnificative rămân însă în zona capitalului uman. De exemplu, pe sub-dimensiunea „ușurința companiilor de a găsi angajați calificați”, România este pe locul 133 din 141 de țări în 2019. Dificultăți similare se observă și pe sub dimensiunea „bagaj de competențe ale angajaților”, România ocupând locul 113 din 141. Cu alte cuvinte, deși statisticile arată că există mai mulți absolvenți în domenii de vârf (științe și tehnologii), nivelul calificării lor este încă unul sub nevoile pieței din România.

De asemenea, disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante și pentru că au o contribuție semnificativă și la formarea unor competențe „soft”, care sunt tot mai dezirabile potrivit prognozelor legate de viitorul pieței muncii (sunt acele calități care nu depind de însușirea de cunoștințe și formarea de competențe de specialitate). Potrivit World Economic Forum, cele mai importante 3 abilități ale angajaților în 2020 sunt: rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică și creativitatea. Aceste competențe pot fi dezvoltate prin programe STEM, prin exersarea sistematică a investigației științifice, a inovației tehnologice și a calculului matematic. Desigur, educația STEM nu-și asumă exclusiv responsabilitatea pentru dezvoltarea acestor așa numite „abilități ale secolului XXI”, dar are o contribuție semnificativă. National Research Council din SUA arată în Education for Life and Work: Developing transferable knowledge and skills in the 21st Century (2012) că și aceste aptitudini se dezvoltă prin educația STEM care pune accent pe investigație științifică, inovare tehnologică și calcul matematic. În ceea ce privește competențele soft ale viitorilor angajați, Global Competitiveness Index 2019 arată însă un lucru îngrijorător despre țara noastră: România ocupă la capitolul „gândire critică” în educație  locul 125 din 141 de țări”.

SURSA: https://www.edupedu.ro/

Diminuarea numărului de ore de ştiinţe din cele patru variante ale planului cadru pentru gimnaziu redactate de specialişti din Ministerul Educaţiei „compromite competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf constituie motorul economiei mondiale, a transmis astăzi Academia Română într-un comunicat de presă.

Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a publicat “câteva argumente privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial şi liceal aflate în consultare publică, care să arate de ce nu este dezirabilă reducerea numărului de ore la disciplinele din aria matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie)”. Specialiștii organizației explică necesitatea educației și alfabetizării științifice, importanța disciplinelor STEM în contextul actual.

Redăm opinia CEAE:

“Am analizat cu atenție variantele propuse, implicând în acest demers un număr important de profesori de fizică, în special cei cu care am avut ocazia să colaborăm în proiectul nostru de nivel național „Fizica altfel”. În opinia noastră, variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu. În al doilea rând, disciplinele care susțin educația pentru STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung a dezvoltării și modernizării învățământului din țara noastră și de aceea, ar trebui să nu li se diminueze importanța prin reducerea numărului de ore alocate.

„Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale. În acelaşi timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane’. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi.”, precizează Academia Română.

În plus, Academia constată „cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie (‘dezvoltare personală’). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, în februarie 2016, Academia Română şi 500 de membri ai comunităţii academice au făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial, lucru pe care reprezentanții Academiei îl amintesc în comunicat.

„Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre”, se mai arată în comunciat.

Comunicatul integral al Academiei Române

Punct de vedere privind noul Plan-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România

Academia Română a luat act de recenta publicarea a celor patru variante ale Planului-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Constatăm cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două, la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie (‘dezvoltare personală’). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine.

În acest context reamintim că în februarie 2016, Academia Română, împreună cu 500 de membri ai comunităţii academice, a făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial (https://academiaromana.ro/com2016/doc/d0212-PunctVedereAR.pdf). Am găsit atunci la Minister parteneri de dialog real, deschişi argumentelor noastre.

Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre.

Ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii paşi ai alfabetizării şi deprinderii operaţiunilor elementare în primii ani de şcoală şi specializarea începută odată cu intrarea în liceu. Ca atare, chiar şi din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtăşite de toţi, al culturii liant societal, este greu de înţeles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie şi biologie în gimnaziu.

În plus, reducerea numărului de ore în cazul ştiinţelor este şi mai paradoxală dacă luăm în considerare faptul că Legea educaţiei naţionale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învăţământ românesc este de ‘formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive’ (Art. 2, paragraf 2).

Având în vedere această obligaţie de a ‘genera’ ‘resurse umane naţionale înalt competitive’, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale. În acelaşi timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane’. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi.

Convinşi fiind că acesta nu poate fi scopul politicilor educaţionale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, facem apel către conducerea Ministerului să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluţii, care să nu afecteze formarea culturală, morală şi profesională a tinerilor români.

Biroul Prezidiului Academiei Române

SURSA : https://www.edupedu.ro/

Oamenii de știință au găsit noi modalități de a-și motiva elevii folosind tehnologia. O vor folosi și în clasă?

Pe perioada pandemiei omenii de știință au adoptat tehnologia pentru educație. Deși învățarea online nu este un înlocuitor pentru predarea față în față, se pare că a funcționat bine, în ciuda provocărilor precum conexiunile nesigure la internet. Anumite aspecte s-au dovedit atât de folositoare că profesorii doresc să le folosească și în continuare.

Laura Outhwaite, cercetătot la UCL Institute of Education, spune că profesorii s-au adaptat rapid acestei perioade. „Este vorba, însă și despre modul în care este pusă în aplicare tehnologia și despre calitatea și fundamentarea pedagogiei resurselor livrate. Interacțiunea profesor-elev, de exemplu, este o parte importantă a învățării și este esențial ca aceasta să nu se piardă. “

În perioada aceasta profesorii au avut experiențe diferite. Tranziția a fost mai ușoară pentru profesorii ale căror școli dispuneau deja de tehnologie și anumite aplicații pentru ca elevii să poată studia la domiciliu.

“Diferențele semnificative din mediile de învățare ale studenților au fost o provocare. Profesorii s-au străduit să sprijine studenții vulnerabili, cei fără acces la tehnologie”, spune Jane Essex, lector în educație la Universitatea din Strathclyde.

POVEȘTILE PROFESORILOR

David Paterson predă chimie și fizică și a organizat cele mai multe cursuri „live” folosind echipele Microsoft. „Școala noastră se îndrepta deja spre a folosi mai mult Microsoft. A fost o curbă abruptă de învățare, dar după prima săptămână sau două, știam ce facem. ”

Helen Skelton, șefă de catedră la Școala Beaumont, St Albans, a adoptat Google Classroom, pe care Beaumont o folosea deja pentru teme. A învățat cum să folosească înregistrări video pe Google Meet și a predat lecții online prin intermediul acestei platforme, uneori înregistrându-le pentru ca studenții să poată relua mai târziu. Helen a găsit uneata cea mai bună pentru exemple, cursuri practice, explicații și recapitulări și afirmă că a fost instrumentul ei cel mai util.

Suntem încântați de oportunitățile de implementare pentru ceea ce am învățat într-un mediu de învățare normal.

Judith Peel, profesoară de chimie la Itchen Sixth Form College din Southampton, a folosit zilnic Google Classroom. De asemenea, s-a bazat pe aplicația de videoconferință Zoom ca tablă digitală. „Principalul avantaj este că elevii vor avea o înregistrare a lecțiilor, la care pot reveni oricând. Dar cred că fără o tabletă predarea chimiei este mai dificilă cu formulele și ecuațiile de explicat.

Pentru Gwynfor, planificarea lecțiilor a fost cea mai mare provocare a predării la distanță. „Timpul necesar pentru a face anumite activități de la distanță poate fi foarte diferit de a le face în clasă.” Desfășurarea unor lecții a fost de asemenea o problemă. „Am folosit videoclipuri online acolo unde este posibil, dar acest lucru nu oferă aceeași profunzime de învățare. Am reorganizat lecțiile și am predat de la distanță subiecte care depind  și de practică, de exemplu calculele chimice. ”

FEEDBACK-UL ELEVILOR

Profesorii au descoperit că majoritatea studenților s-au adaptat si organizat bine cu tehnologia; Helen chiar a descoperit că unii elevi au funcționat mai bine decât la școală. Studenții s-au bucurat să acceseze lecții înregistrate după oră, spune Judith.

Cu toate acestea, interacțiunea poate fi o problemă. „Poate fi greu de controlat fluxul conversației, dar studenții învață să folosească funcții hands-up și ferestre de chat”, explică David. Helen spune că studenților le este greu să pună întrebări din cauza mesajelor „mai puțin clare” și a răspunsurilor cu întârziere de pe Google Classroom. În general, Judith găsește studenți mult mai liniștiți decât de obicei. „Este o muncă grea care îi determină să răspundă în lecții. Îi rog să utilizeze funcția de chat sau să răspundă cu voce tare. ”

Helen povestește că mulți elevi spun că le lipsesc lecțiile și aspectele sociale ale școlii. Judith are câțiva studenți care au pierdut lecții din cauza depresiei și a anxietății și a folosit ședințe Zoom pentru a ajuta studenții în dificultate.

PRIVIND SPRE VIITOR

Se pare că profesorii vor încorpora mai multă tehnologie în predare pe viitor. „Suntem încântați de oportunitățile de a implementa multe din ceea ce am învățat și noi în această perioadă”, comentează Gwynfor.

David spune că o integrare mai strânsă a serviciilor Microsoft va permite distribuirea mai bună a resurselor. De asemenea, se așteaptă să folosească mai des evaluarea online.

Între timp, Helen consideră că va continua să folosească la școală mai multe dintre opțiunie din Google Classroom, cum ar fi auto-marcarea întrebărilor. Și Judith poate folosi în continuare Zoom pentru a realiza videoclipuri scurte sau scheme video pentru documentele de examen, precum și Google Classroom pentru a urmări evoluția.

Sursa: https://edu.rsc.org/

Un ghid ilustrat despre modul în care școlile vor încerca să controleze coronavirusul când elevii se vor întoarce în sălile de clasă, în această toamnă sau în viitor.

O zi tipică la școală necesită proximitate: colegii de laborator din liceu se apleacă să privească un flacon. Copiii de grădiniță își împart acuarelele sau plastilina. Școlarii servesc împreună gustări în jurul aceleiași mese în pauză.

Anul acesta, nimic despre școală nu va fi tipic. Multe dintre cele mai mari unități de învățământ intenționează să înceapă anul școlar/ universitar online și nu este clar când elevii și profesorii vor putea reveni în sălile de clasă în condiții de siguranță. Alții planifică metode hibride, în timp ce unii sunt hotărâți să meargă cinci zile pe săptămână.

Un lucru este clar. Când clădirile școlilor se vor redeschide, fie în toamna acestui an, fie în anul viitor, autobuzele, holurile, cafeteriile și sălile de clasă vor trebui să arate foarte diferit, atâta timp cât coronavirusul rămâne o amenințare. Chiar și predarea, care a evoluat în ultimele decenii pentru a accentua mai puține prelegeri și mai multe lecții de colaborare, trebuie să se schimbe.

Aceasta este cea mai mare provocare adaptativă din istoria educației publice.

Deciziile privind educația sunt luate în mare măsură la nivel local, iar liderii se bazează pe o serie de linii directoare generale, de stat și de sănătate publică aflate în conflict. Există încă o incertitudine și o dezbatere considerabilă cu privire la cât de ușor se contractă și răspândesc virusul diferitelor vârste și dacă unele dintre recomandările făcute în materie de siguranță ar ajuta sau sunt chiar necesare.

Drept urmare, școlile adoptă diverse abordări pentru perioada pandemică. Dar toate aceste recomandări vin să elimine un singur factor: proximitatea.

MERSUL CU AUTOBUZUL

Pentru aproximativ jumătate dintre elevi și studenți ziua  începe de obicei cu o călătorie cu autobuzul.

Pentru multe zone, condusul copiilor la școală va fi una dintre cele mai dificile provocări logistice din timpul pandemiei. Părinții vor fi rugați să ia în considerare dacă pot aranja alte variante de transport.

Familiile nu ar trebui să se aglomereze la stația de autobuz, așa cum o făceau în trecut. Și părinților li se va spune: Nu trimiteți copiii la școală dacă au febră, tuse sau alte simptome specifice.

Într-o perioadă normală, fără pandemie, un autobuz ar fi putut transporta până la 54 de copii.

Confom regulilor de securitate din această perioadă, un autobuz ar mai putea transporta doar 8 copii.

Există un scenariu la care se lucrează, conform căruia, daca elevii poartă mască, să poată fi transportați mai mulți.

Toate posibilele scenarii, însă, implică niște costuri și un plan riguros.

INTRAREA ÎN CLĂDIRE

Când elevii ajung la școală, cei mai mulți vor fi verificați pentru a vedea dacă au temperatură sau prezintă alte simptome. Adulții care aduc copiii vor rămâne în spatele unei bariere.

Experții din domeniul sănătății publice sunt de acord că un pas cheie în menținerea coronavirusului în afara școlilor va fi limitarea numărului de vizitatori din interior.

Verificările de temperatură prezintă riscul lipsei cazurilor de coronavirus asimptomatice sau atipice, ridicând alarme false cu privire la bolile obișnuite și ocupând timp prețios pe care elevii ar putea să-l petreacă învățând. Cu toate acestea, majoritatea regiunilor le au în vedere.

Aproximativ 60 la sută dintre școli nu au avut asistenți medicali cu normă întreagă, dar mulți speră să obțină fonduri suplimentare pentru a rectifica acest aspect pe fondul pandemiei.

Elevii/ studenții care nu reușesc verificarea simptomelor ar trebui să fie izolați în timp ce așteaptă un îngrijitor să îi cheme. Pentru a face acest lucru, poate fi nevoie de școli cu spații interioare cât și exterioare sigure pentru a găzdui copii bolnavi și potențial contagioși.

ACTIVITATEA ÎN SĂLILE DE ȘCOALĂ PRIMARĂ

Copiii mici pot fi cei mai dificili de controlat, având în vedere energia lor frenetică, nevoia de joc și natura afectuoasă. Și majoritatea cadrelor didactice recunosc că nu este realist să vă așteptați să poarte măști toată ziua.

Multe școli vor încerca să mențină elevii în clase de maxim 12 elevi și reducând interacțiunea dintre sălile de clasă. În acest fel, ei pot evita închiderea completă dacă un singur grup de copii poate avea un caz pozitiv.

Unele voci sugerează viziere pentru față ca o alternativă la măștile pentru profesori. Văzând mișcarea gurii a unui adult îi ajută pe copiii mai mici să înțeleagă conexiunile dintre sunetele rostite și cuvântul scris – un concept cheie în citirea timpurie.

Unele școli își propun să foloseasca X-uri pentru a indica unde ar trebui să stea elevii pe timpul lecției.

Doi elevi se pot așeza la mesele folosite de obicei de patru sau șase, cu cutii individuale de materiale care sunt împărțite în mod obișnuit, cum ar fi materialele de artă – o cheltuială pe care școlile, profesorii sau familiile vor trebui să le suporte.

Multe școli intenționează să-și recondiționeze spații mari, cum ar fi săli de sport și cafenele, pentru lucrări academice distanțate social. Elevii vor mânca în sălile de clasă, fie aducând mâncare de acasă, fie primind un prânz în cutii. Fără opțiuni de tip bufet.

Toate școlile investesc mult în materialele de curățare și igienă. Adulții vor dezinfecta suprafețele de mai multe ori pe zi.

Profesorii, care prezintă un risc mai mare de virus decât majoritatea studenților tineri, intră de obicei în contact cu multe persoane în timpul activității lor zilnice: copii, părinți, alți educatori. Pentru a contribui la reducerea riscurilor, se pot organiza de la distanță întâlniri de planificare a personalului și ședințele părinți-profesori.

Profesorii vor fi încurajați să țină deschise ferestrele clasei pentru a promova circulația aerului.

Mutarea activităților în aer liber, atunci când este posibil, ar fi o modalitate de a reduce riscul transmiterii aeriene a virusului. Sportul și alte activități practice pot fi făcute în aer liber.

ACTIVITATEA ÎN LICEE

Elevii mai mari se deplasează de obicei între sălile de curs în timpul zilei pentru diferite cursuri. În schimb, cadrele didactice le solicită să rămână în grupuri mici în cea mai mare măsură posibil. Școlile vor trebui să găsească și alte alternative.

Adolescenții pot prezenta mai multe riscuri de coronavirus decât copiii mai mici, sugerează cercetările recente, astfel încât distanța fizică va fi mai importantă la această grupă de vârstă.

Unii studenți ar putea învăța la distanță chiar și în timp ce se află în clasă. O lecție de algebră ar putea fi predată în partea din față a sălii, în timp ce cei care fac calcule folosesc laptopuri pentru a participa la o lecție online în spatele clasei.

Școlile nu intenționează să urmeze un program tradițional de învățare. În schimb, grupuri mici de studenți vor putea circula pe holurile școlii la anumite ore, inclusiv, în unele cazuri, pentru pauze de baie programate.

Profesorii care au adoptat un stil bazat pe proiecte spun că nu vor să petreacă tot anul livrând cursuri. Pentru a evita acest lucru, munca de grup se poate face online de acasă, profesorii fiind concentrați pe introducerea conceptelor și răspunsul la întrebări în timpul orei.

În unele țări care au redeschis școlile folosind ghiduri similare, măsurile de distanțare au fost relaxate în câteva luni, deoarece numărul infecțiilor a rămas scăzut. Statele Unite sunt diferite de o mare parte a lumii, deoarece unele școli încearcă să se redeschidă în timp ce infecțiile sunt încă ridicate în comunitățile lor.

Dacă noile practici „își onorează dorința de a fi respectate și admirate”, a spus dr. Dahl, „tinerii își pot schimba rapid comportamentul”.

Sursa: https://www.nytimes.com/

Ți-ar plăcea să te transpui, pentru câteva momente, într-o realitate paralelă? Să fii tu personajul principal al jocului și să trăiești acțiunea ca și cum ai fi acolo?

VR-ul presupune teleportarea într-o realitate virtuală, vizualizată cu ajutorul unui echipament special și cu ochelarii HTC VIVE, care îți conferă libertate de mișcare fără margini și o senzație puternică de acțiune propriu-zisă.

Acestea fiind zise… iată 5 motive pentru care să alegi experiența VR-ului în locul unei ieșiri banale în oraș:

1. Joci activ, nu pasiv

În VR, caracterul principal din joc ești chiar tu. În loc să te uiți la un ecran și să te joci de pe margine, ești direct implicat în acțiune. Ai posibilitatea să controlezi fiecare mișcare, să te transpui din real în virtual și să te bucuri de experiența jocului la 360 de grade.

2. Devine o experiență socială

VR-ul a fost încă de la început criticat pentru faptul că te izolează de ceilalți, în loc să fie o activitate de grup. E adevărat, e posibil ca în momentul în care experimentezi realitatea virtuală, să intri cu totul în personaj și să uiți de mediul înconjurător.

Dar hei, noi știm cât de mult contează prietenii pentru tine, prin urmare, la Univrse punem la dispoziție jocuri multiplayer și simulatoare de curse în VR, pentru ca experiența ta socială să nu se oprească niciodată. Dimpotrivă, capătă noi semnificații și dimensiuni.

3. Poți să zbori

Sună ciudat, nu-i așa? Dar parcă ne-am dorit cu toții, încă de mici, să simțim senzația aceea de plutire, să avem libertatea păsărilor de a se înălța la ceruri și de a vedea orașul de sus. În VR, poți acum să-ți îndeplinești acest vis. Zbori de pe o clădire pe alta, te arunci în gol și te bucuri de sentimentul că ai lumea la picioare.

4. Educație nonformală

Cu ajutorul unor aplicații de ultimă generație, poți învăța din domenii diverse, într-un mod mai mult decât interactiv! Educația devine o plăcere când te trezești în mijlocul cosmosului, când poți analiza îndeaproape corpul uman, când vezi că efectiv poți desena, chiar dacă n-ai crezut niciodată că ai talent, și multe, multe altele! În realitatea virtuală, educația nu mai e o corvoadă. E un tool de dezvoltare personală nonconformist, care te ajută să recuperezi informațiile pe care le-ai trecut cu vederea în școală. Sau pe care le-ai uitat. J

5. Îți învingi fobiile

Dacă ți-e frică să zbori cu avionul, ai rău de înălțimi, devii anxios în spații închise sau pur și simplu, ți-e frică să încerci lucruri noi… avem o veste bună! VR-ul este recunoscut, chiar și de psihologi, ca fiind un instrument extrem de util în lupta cu fobiile. Sau cu tine însuți. De multe ori e o problemă de percepție, și nu o realitate. Dar nu ne crede pe cuvânt. Vino să încerci!

VR-ul nu mai e o noutate, nu-i așa?

Știm cu toții că sunt o mulțime de lucruri pe care le poți face în VR. Dar acum, la Univrse venim cu ceva nou care sigur ți-ar da fiori pe șira spinării. Google Earth în realitate virtuală! E un woaaah moment.

Nu e aceeași senzație ca atunci când călătorești efectiv, când traversezi Podul cu Lanțuri din Budapesta sau când treci pe sub Poarta Brandenburg din Berlin și savurezi un croissant în Paris. Nu te păcălim. Dar te asigurăm că poți avea lumea la picioare în câteva clipe. Și e atât de real, încât uiți pentru câteva momente că de fapt… e doar o aplicație.

Călătoria ta imersivă începe cu un zoomed-out view: vezi toată Terra. Apoi, când ești pregătit să-ți iei zborul, dai zoom-in către locurile în care ai visat întotdeauna să ajungi. Poți să rătăcești printre străduțele New York-ului, să simți vântul pe Golden Gate sau să te întorci în orașul în care ai copilărit. Și nu te speria dacă te inundă emoțiile, poți să plângi dacă simți, avem șervețele.

Google Earth în VR se experimentează ca un open world game. Dar de fapt, e lumea reală. Transpusă. Virtualizată. Adusă aproape pentru tine. Nu la un click distanță, ci la o atingere. Partea cea mai faină e că poți să joci și rolul Demiurgului, să privești cerul și să selectezi momentul zilei în care-ți dorești să explorezi – răsărit, apus, miezul nopții, orice.

Dar nu ne crede pe cuvânt, vino să încerci!

Realitatea virtuală nu reprezintă doar o activitate distractivă și imersivă pentru copii și adulți, ci are o sumedenie de beneficii, atât în educație, psihoterapie, în industria de film și televiziune etc.

Specialiștii spun că realitatea virtuală este o imagine-oglindă a realității concrete, așa cum o percepem cu organele noastre de simț și este concepută în funcție de abilitățile aperceptive ale conștiinței. Cu alte cuvinte, transpune în virtual ideea de timp, de cauzalitate sau de spațiu, fără de care nu ne-am putea organiza lumea în care trăim.

Realitatea virtuală are potențialul de a schimba percepția despre lume, cât și aspecte ale vieții cotidiene.

Cum?

Prin faptul că tehnologia care stă la baza VR-ului poate fi adaptată în diverse arii de interes, cum ar fi educația, și poate prezenta conținutul și materia într-o manieră interactivă, care ajută la înțelegerea și asimilarea informațiilor mult mai rapid. Spre exemplu, în loc să citești despre anatomie, poți interacționa în timp real cu structura organismului uman, analizând fiecare detaliu într-un format tridimensional, informația fiind prezentată în funcție de partea corpului aleasă. În VR poți să vezi cum arată fiecare venă, oscior sau organ, să le întorci pe toate părțile, să intri în cămăruțele inimii și să-i descoperi mecansimele care au loc pentru ca sângele să fie pompat până în vârf de deget și corpul tău să funcționeze normal. Cu certitudine acesta este un mod mult mai simplu și mai atractiv de învățare, cu ajutorul căreia informația este înregistrată în memoria pe termen lung.

Realitatea virtuală vorbește pe limba copiilor și îi captivează prin imagine, imersiune și experiența inedită pe care o oferă și prin care le trezește curiozitatea. Imersivitatea le creează senzația de prezență în virtual și îi ajută să asimileze informațiile în mod inconștient, imaginile și conținutul la care sunt expuși având un impact real și benefic asupra mentalului lor.

Un asemenea loc în care pot fi învățate lucruri în mod interactiv, cu ajutorul realității virtuale, este Univrse, cea mai nouă și mai mare sală de jocuri din București. Aici sunt puse la dispoziție o serie de aplicații ce servesc educației non-formale, prin intermediul cărora pot fi explorate domenii diverse, precum Sistemul Solar, Organon VR, Tilt Brush, Labster etc. Aceste programe sunt special concepute pentru a căpăta o paletă largă de cunoștințe în mod facil și distractiv, deschizând orizontul către o lume nouă, și totuși aceeași.