fbpx
the-future-of-VR-in-eLearning.jpg

Intr-o lume unde tehnologia are o evoluție rapidă Realitatea Virtuală (VR) nu mai este ceva nou. Datorită celor mai noi smartphone-uri, VR a devenit ceva familiar. Cum ar putea rămâne în urmă industria de eLearning atunci când vine vorba de utilizarea tehnologiei?

Viitorul realității virtuale în eLearning

Companiile de e-learning din anumite țări îmbracă noul orizont al VR ca experiență de învățare. Există o creștere considerabilă în acest domeniu al învățării VR în ultimii ani. Dacă se crede că sunt tendințele actuale, se așteaptă ca VR să fie următorul mare val din industria eLearning.

Ce înseamnă VR?

VR se referă la un mediu 3D computerizat cu care o persoană poate interacționa. Utilizatorul se simte ca și cum ar face parte dintr-o lume 3D. Aceasta devine o experiență imersivă care introduce utilizatorul în lumea virtuală.

Pentru a accesa conținutul VR, este nevoie de un echipament special conceput, un set cu cască VR. Google Cardboard este poate cel mai simplu și cel mai des utilizat dispozitiv care oferă o experiență VR, vizuală și auditivă, imersivă.

VR și eLearning

Într-un mediu obișnuit de e-learning, elevii se uită la imagini / text, interacționează prin click-uri, drag-and-drop sau text introdus. VR, pe de altă parte, oferă o experiență mult mai imersivă a conținutului. VR permite cursanților să interacționeze cu materialul de învățare într-un mediu virtual. Acest lucru intensifică implicarea și, prin urmare, motivația de a învăța.

De exemplu, imaginează-ți o hartă mondială pentru o oră de Geografie. Nu este foarte interesant, nu? Acum, imaginați-vă aceeași oră într-un mediu VR în care vă puteți juca live cu un glob virtual și explorați regiunile geografice. Mult mai interesant, nu-i așa?

VR a deschis noi medii de învățare care altfel nu erau posibile. De exemplu, se pot crea cursuri despre cum să lucrezi în medii periculoase sau cu risc ridicat, să explorezi cu materiale periculoase sau să realizezi alte activități complexe, fără să fii expus de fapt unui astfel de mediu. Acest lucru oferă experiență practică cu expunere minimă la fatalitate. În afară de elementul distractiv și de implicare, această caracteristică face din VR o inovație în industria eLearning. Permite cursanților să învețe din greșelile lor, să ajungă la niște abilități, cu libertatea de a greși și a putea să încerce din nou. De exemplu, un modul de învățare bazat pe VR pe materiale periculoase va permite elevului să practice practic manipularea materialului fără a face față riscurilor reale de manipulare greșită.

Viitorul VR-ului

Odată cu apariția smartphone-urilor compatibile cu VR, VR devine rapid un nume familiar. Mai multe aplicații ale tehnologiei VR sunt deja pe piață. Cu atâta perspectivă, posibilitatea antrenării prin VR este stimulantă. Să ne uităm la unele industrii în care eLearning-ul bazat pe VR va avea cel mai mare impact.

Industria de pregătire medicală și asistență medicală poate utiliza tehnologia VR foarte eficient pentru a se instrui în procese și proceduri. Mediul VR va permite elevului să încerce și să exerseze procedurile fără a se teme de impactul negativ asupra pacienților reali.

Un domeniu cheie în care tehnologia VR poate revoluționa instruirea este reprezentată de tehnicieni și operatori de mașini. VR va permite cursanților să opereze mașini într-un mediu virtual și, astfel, să devină experți înainte de a le pune pe sisteme live.

VR este, de asemenea, benefic în meserii cu înaltă calificare, care au nevoie de precizie și practică. VR oferă beneficii financiare pe termen lung, în astfel de cazuri, prin eliminarea necesității de a investi în materiale pentru practică; permițându-le cursanților să exerseze sarcina de nenumărate ori până când o înțelege corect.

VR este o tehnologie interesantă care deja revoluționează industria eLearning. Companiile de e-learning au apreciat pe bună dreptate imensul său potențial. Din ce în ce mai multe cercetări sunt făcute și, cu siguranță, în viitorul apropiat, VR va conduce domeniul eLearning.

SURSA: https://elearningindustry.com/


students-with-masks.jpg

Ministerul Sănătății a publicat marți noaptea proiectul de ordin de ministru care conține măsurile pe care instituția, împreună cu Grupul de lucru interministerial pentru începerea școlii, le-a propus. Proiectul este în dezbatere publică. Școala începe pe 14 septembrie, iar anul școlar 2020-2021 începe pe 1 septembrie.

Măsurile esențiale pentru atingerea scopului reprezentat de prevenirea/limitarea pe cât posibil a îmbolnăvirii, includ:

  • Igienă riguroasă a mâinilor;
  • Măsuri ferme de curățenie și dezinfecție în unitatea de învățământ;
  • Purtarea măștii de protecție atât de către elevi, cât și de către întregul personal pe toată perioada atunci când se află în interiorul unității de învățământ;
  • Limitarea contactului dintre elevi din clase diferite. Evitarea schimbării sălii de clasă de către elevi pe parcursul unei zile. Principiul de urmat este „1 clasă de elevi = 1 sală de clasă”;
  • Asigurarea unei distanțări de minimum 1 metru sau montarea unor separatoare în situația în care asigurarea distanței de 1 metru nu este posibilă;
  • În vederea păstrării distanței fizice, fiecare copil își va păstra același loc în bancă pe tot parcursul prezenței în clasă;
  • Informarea permanentă a personalului, elevilor și părinților / aparținătorilor cu privire la măsurile de protecție împotriva infecției SARS-CoV-2;
  • Necesitatea izolării la domiciliu a elevilor, în cazul apariției febrei sau a altor simptome de suspiciune COVID-19 (tuse, dificultate în respirație, pierderea gustului și a mirosului) la elev sau la un alt membru al familiei;
  • Unitățile de învățământ vor pune în aplicare regulile generale din acest ghid și vor adopta norme specifice”, se arată în preambulul actului pus în dezbatere.

“Scopul acestui document este de a oferi recomandări clare și care pot fi implementate, în vederea funcționării în condiții de siguranță a unităților de învățământ în contextul prevenirii, depistării din timp și a controlului COVID-19. Este nevoie de măsuri de precauție pentru a preveni și diminua răspândirea potențială a infecției SARS-CoV-2 în unitățile / instituțiile de învățământ. Va fi acordată atenție deosebită pentru evitarea situațiilor de stigmatizare a elevilor și a personalului care se poate să fi fost expuși la virus.

Precizăm că implementarea măsurilor recomandate în acest ghid nu elimină riscurile de transmitere a virsului SARS-CoV-2 ci doar contribuie la diminuarea acestora.

Purtarea obligatorie a măștii pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal precum și pentru întregul personal al unității de învățământ, atât în timpul orelor de curs, cât și în timpul recreației (în spațiu închis), igiena riguroasă a mâinilor, realizarea curățeniei și dezinfecției în unitățile de învățământ, separarea și limitarea contactului între elevi din clase diferite, neparticiparea la cursuri a preșcolarilor / elevilor ce prezintă febră sau simptome caracteristice pentru infecția cu Sars-Cov-2 sunt măsuri esențiale de prevenție.

Redeschiderea școlilor necesită o largă asumare în societate în contextul importanței accesului echitabil la educație și, totodată, este nevoie de o responsabilizare a tuturor actorilor implicați și respectarea tuturor normelor prevăzute în acest document, scopul fiind acela de a diminua riscul de infecție” se arată în document.

SURSA: https://www.edupedu.ro/


flipped_learning.jpeg

Descoperiți modul în care învățarea răsturnată ar putea economisi timp și aborda diferența de percepție pe măsură ce educația se mută în sala de clasă.

Elevii cărora li s-a predat prin tehnici de învățare răsturnată pe timpul pandemiei când școlile au fost închise s-au adaptat extrem de ușor.

Cele mai multe cadre didactice sunt conștiente de importanța acestei tehnici de învățare. Învățarea nu este un sistem „o singură dimensiune se potrivește tuturor” și profesorii știu asta. Cu toate acestea, este important ca elevii să știe acest lucru și că sunt conștienți de gama largă de tehnici de învățare pe care le pot folosi.

UN MOD DIFERIT DE ÎNVĂȚARE

Metacogniția – abilitatea de a-ți monitoriza învățarea și de a-ți adapta abordarea în funcție de sarcini – este o abilitate care permite elevilor să-și adapteze metoda de învățare. Abilitățile metacognitive de predare s-au dovedit a fi mai eficiente pentru elevi cu un nivel mai scăzut, contribuind la reducerea decalajului care este prezent în multe școli și a fost agravat din cauza închiderilor școlilor.

O strategie care s-a demonstrat că îmbunătățește metacogniția, dacă este folosită în mod repetat, este învățarea răsturnată. Aceasta presupune oferirea de instrucțiuni și informații în afara clasei pentru a oferi elevilor posibilitatea de a învăța noi concepte și tehnici înainte ca acestea să le fie predate. Acest lucru face ca sarcinile de lucru să fie bazate pe aplicație și evaluare, cercetare și descoperire.

AVANTAJELE ÎNVĂȚĂRII RĂSTURNATE

Învățarea răsturnată permite elevilor să aprofundeze un subiect înainte de a-l experimenta în clasă, făcând note și întrebări. În cele din urmă, acest lucru economisește timp prețios în lecții și permite profesorului să înglobeze aplicarea teoriei pe care elevii au învățat-o acasă. Acest lucru înseamnă că elevii își pot petrece mai mult timp cu exemple practice.

Progresele realizate de elevi pe perioada pandemiei sunt variabile. Este preferabil ca elevii să își petreacă timpul de învățare asimilând  conținutul, mai degrabă decât ca profesorii să se afle în imposibilitatea de a-și evalua materia așa cum ar face într-o lecție normală în clasă.

CUM SĂ MUTĂM ÎNVĂȚAREA RĂSTURNATĂ ÎN CLASĂ

Există reticențe cu privire la utilizarea învățământului răsturnat pentru elevii din gimnaziu. Acestea includ capacitatea elevilor de a accesa tehnologia, disponibilitatea și adecvarea resurselor online, precum și studenții care nu finalizează sarcinile în timp util. Prin urmare, înainte de a implementa învățarea răsturnată ca normă, trebuie rezolvate aceste aspecte. Iată câteva modalități care vă pot ajuta să asigurați succesul unui sistem de învățare răsturnat.

ASIGURAȚI-VĂ CĂ TOȚI ELEVII AU ACCES LA MATERIALE

Prin evitarea problemelor ce pot aparea în învățarea online, e important să vă asigurați că toți elevii au acces la tehnologie. În plus, asigurarea unei biblioteci cu materiale elimină această barieră pentru elevii defavorizați.

Recomandăm ghiduri în defavoarea manualelor deoarece acestea sunt mai ieftine și evită detalii inutile. Școala ar putea, de asemenea, să cumpere cărți pentru toți elevii premium, pentru a evita împovărarea acestor familii și pentru a se asigura că toți elevii au acces la aceleași materiale.

ASIGURAȚI-VĂ CĂ POLITICA DE ÎNVĂȚARE ESTE ACTUALIZATĂ

Școlile care nu au o politică solidă pentru modalitatea de predare, la care elevii și personalul să aibă acces vor trebui să dezvolte acest lucru înainte de a aborda tehnica de învățare răsturnată. Vor trebui să existe sancțiuni și recompense, precum și o comunicare eficientă cu familiile, astfel încât acestea să poată sprijini elevii de acasă. Studenților trebuie să li se acorde timp suficient pentru a finaliza sarcinile.

PERMITEȚI ELEVILOR SĂ OFERE FEEDBACK

Atunci când introduceți învățarea răsturnată în sala de clasă, poate fi util să solicitați feedback-ul elevilor, mai ales la început după primele săptămâni. De asemenea asigurați-vă că aceștia resimt beneficiile.

Învățarea răsturnată este inițial dificil de însușit, dar acum – când majoritatea studenților au avut o perioadă impusă de învățare de la distanță și de a face lucrurile diferit – este momentul potrivit pentru a aborda această inițiativă. Cu o planificare atentă și o diferențiere adecvată, învățarea răsturnată poate deveni o parte cheie a predării.

SURSA: https://edu.rsc.org/


504634_cover_web_445903.jpg

Este destul de puțin probabil ca școlile să revină la normal în curând.

Privind retrospectiv, lipsa de implicare a elevilor a fost probabil previzibilă. Școlile implicate în studiile anterioare ale Fundației pentru Învățământul Educației (EEF) au descoperit că predarea de la distanță este mult mai dificilă decât simpla furnizare a copiilor cu un set de materiale.

ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ DE ACASĂ

Copiii învață mai puțin atunci când nu sunt cu profesorii la școală, iar situația actuală îi va afecta cel mai tare pe studenții cei mai vulnerabili. Știm că pentru a fi cea mai eficientă, învățarea la distanță necesită o implicare continuă din partea profesorilor, concentrându-se în special pe cei mai defavorizați.

Copiii pe care îi învățăm se confruntă cu o serie de provocări, într-o serie de contexte. Unii studenți sunt puternic motivați, cu acces la tehnologie. Alții au acces limitat la internet sau dispozitive, trăiesc în medii mai dificile și le va fi mai greu să se adapteze. EEF a produs o serie de resurse pentru a ajuta școlile să comunice cu părinții și să îi ajute să sprijine rutina de învățare la domiciliu.

Profesorii au răspuns acestei situații inedite cu energie și creativitate. Dar una dintre primele lecții pe care le învățăm ca profesori este că a avea resurse excelente nu este, în sine, suficient. Trebuie să fie clar cum și de ce le folosești.

Pentru a-i ajuta pe profesori, EEF a elaborat un sistem de planificare, inclus în raportul de orientare Metacognition. Se concentrează în jurul a cinci principii:

  • Activare: ceea ce învățăm depinde de ceea ce știm deja, așa că reamintește-le elevilor ideile relevante pe care le-au deprins înainte.
  • Explicare: concentrarea pe procesele de gândire din spatele deciziilor, precum și strategiile în sine, îi ajută pe studenți să își dezvolte independența.
  • Practica: elevii vor avea nevoie de practică ghidată pentru a dezvolta independența, deci încurajați-i să folosească exemple și să includă o serie de întrebări pentru fiecare idee nouă.
  • Reflectare: îndemnați-vă elevii să se gândească la ce a mers bine și la ce vor face în viitor, la sfârșitul unui curs.
  • Revizuire: reluarea ideilor cheie ajută la memorarea lor pe termen lung, deci includeți întrebări din subiectele anterioare în chestiuni și lucrări curente.

Motivația este un aspect important al adaptării, așa că nu uitați să le arătați elevilor de ce lecțiile contează, așa cum ați face în clasă. Explicați cum se potrivesc lecțiile cu munca anterioară și viitoare și stabiliți obiective concrete cu criterii clare de succes, ca apoi ei să știe încotro se îndreaptă.

SURSA: https://edu.rsc.org/


504027_gettyimages517307854_139979.jpg

Există avantaje și dezavantaje în orice lucru nou. Când încerci lucruri noi, stabilești mai întâi cele mai bune practici, pentru ca mai apoi să vină puterea exemplului. Totuși, pășirea în necunoscut este o perspectivă descurajantă și copleșitoare – mai ales cu avertizare mică sau deloc.

Cu asta s-au confruntat și profesorii irlandezi atunci când Taoiseach Leo Varadkar a anunțat că toate școlile din Irlanda se vor închide la 12 martie din cauza situației de urgență. Inițial închiderile erau anunțate pentru două săptămâni, dar situația s-a prelungit până după sărbătorile de Paște. Cursurile și unele examene practice au fost anulate, toți studenții primind note pentru evaluări. Examenele scrise, care urmau să aibă loc în iunie, au fost planificate diferit.

CUM ARATĂ VIITORUL

Marea majoritate a celor cu care am vorbit sunt specialiști în chimie, în fizică, geografie, artă și istorie. Majoritatea nu învățaseră niciodată de la distanță și au fost inițial copleșiți de perspectivă. Toată lumea era îngrijorată de starea de bine a studenților, făcând tot posibilul să mențină lucrurile pe un făgaș cât mai normal. Mulți au fost epuizați până la sfârșitul primei săptămâni din cauza curbei abrupte de învățare.

RESPECTÂND ORARUL

A transmite video live sau nu este una dintre cele mai controverse în prezent. “Am organizat o ședință video în direct cu studenții de la universitatea noastră, conform cu orarul nostru inițial. Folosind Zoom înseamnă că pot să-mi împărtășesc diapozitivele în timp ce vorbesc, iar studenții pot pune întrebări prin voce și text. Zoom a ridicat limita de timp de 40 de minute a conturilor gratuite pentru toate școlile în timpul situației de urgență curentă, ceea ce înseamnă că poate fi folosit și pentru sesiuni lungi.” afirmă un profesor.

Avantajul uriaș al conținutului transmis pe internet este capacitatea de a primi întrebări și de a oferi răspunsuri în timp real. Acest lucru poate fi util în special dacă îi ajutați pe studenți să rezolve probleme. Majoritatea profesorilor raportează derularea de sesiuni live prin Google Meet sau Hangouts. Totuși, unii au descoperit că aceste sisteme oferă foarte puțin control pentru cel care prezintă. Un profesor mi-a spus că a eliminat un elev din sesiune, spre amuzamentul restului clasei. Alții s-au adaptat repede prin live streaming și prin diferite canale de social media, dar unii studenți nu s-au simțit confortabil conectându-se cu profesorul lor pe aceste platforme.

ÎNREGISTRARE PREALABILĂ 

În ciuda avantajelor transmiterii în timp real și a respectării programului, aceste abordări depind de conexiunile stabile la internet. Majoritatea cadrelor didactice cu care am vorbit erau de asemenea îngrijorate că circumstanțele și accesul la un dispozitiv vor fi diferite în fiecare casă. Acest lucru este valabil și pentru accesul la internet pentru descărcarea sarcinilor de lucru. Google Class este favorita pentru a trimite materiale și sarcini către studenți, dar unii profesori folosesc programele Microsoft printr-un abonament Office 365 furnizat de școala lor.

După ce a discutat cu elevii despre preferințele lor, Avril Buttle, profesor la Ramsgrange Community School, relatează că „trei sferturi dintre ei accesau materiale pe telefonul lor și preferau YouTube decât sistemele de file sharing. Un sfert dintre aceștia foloseau datele mobile în loc de Wi-Fi, iar majoritatea preferă sesiuni dedicate mai mult decât să respecte orarul obișnuit al clasei. „

SOLIDARITATE

Din toate conversațiile avute cu profesorii rezultă un puternic sentiment de solidaritate. Mulți se ajută reciproc în această perioadă dificilă. Serviciul irlandez de dezvoltare profesională pentru profesori (PDST) a publicat o pagină web dedicată care oferă detalii și link-uri pentru învățarea la distanță, precum și un nou curs online CPD. Toți marii editori de manuale irlandeze și-au oferit materialele online gratuit profesorilor și studenților. Pe Twitter, sute de cadre didactice au împărtășit noi resurse pentru învățarea la distanță, precum și Padlet-uri comandate de diverse organizații.

SURSA: https://edu.rsc.org/


scoala1-640x362-1.jpg

Până pe 15 august, Guvernul va prezenta forma finală a reperelor metodologice pentru 16 discipline, „la care se va adauga câte un material suport pentru învățământul primar și unul pentru învățământul preșcolar”, arată raportul prezentat de premierul Ludovic Orban în Parlament.

Din raport rezultă că, din datele strânse de la Ministerul Educației, există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici și 3.036 asistenți, iar la acestea sunt arondate 2.770 unități de învățământ. De asemenea, 80,2% din unitățile de învățământ au autorizații sanitare de funcționare, 2,3% sunt în curs de autorizare, iar 17,4% nu au. Totodată, 21% din unitățile de învățământ au autorizații ISU, 14% sunt în curs de obținere, 19% nu au, iar 46% nu necesită.

În privința asigurării mijloacelor online pentru școli, Ministerul Educației „se află în proces de semnare a unui protocol de colaborare cu Google România și Microsoft România pentru asigurarea, în mod gratuit, în fiecare unitate de învățământ, a platformelor educaționale G Suite for Education și Microsoft Office 365”, se arată în raport.

72,5% dintre clădirile în care învață elevii au conexiune la internet

Datele din raport mai arată că Ministerul Educației a realizat, în luna iulie, evaluarea capacității sistemului de educație de conectare la rețelele de internet. Astfel, dintr-un număr de 22.660 de clădiri cu săli de curs și laboratoare, 16.424 clădiri au conexiune la internet, adică 72,5%. Raportat la unități de învățământ cu personalitate juridică, procentul celor care raportează conectare la internet este de aproximativ 80% unități.

„Separat, a fost analizat stadiul de implementare a proiectului strategic ‘Platformă Națională Integrată – WIRELESS CAMPUS’ care are ca obiectiv crearea unor infrastructuri de comunicații WiFi în 4.600 de școli gimnaziale. Proiectul este implementat de Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru educație și Cercetare (ARNIEC), structură în subordinea Ministerulului Educației și Cercetării. Graficul de desfășurare prevede ca, în septembrie 2020, 1600 de unități de învățământ să aibă infrastructura funcțională”, arată raportul.

SURSA: https://stiriedu.ro/


BLOG_how-to-motivate-students-1200x600.jpg

Elevii nu sunt de acord ca din toamnă să primească 350 de lei pentru cumpărarea uniformelor și spun că au nevoie de educație de calitate, arată Consiliul Național al Elevilor într-un comunicat de presă. Elevii mai arată că obligativitateai purtării uniformelor școlare de către elevi reprezintă doar o formă fără fond. „O astfel de măsură nu va atrage după sine creșterea calității actului educațional, ci, în cel mai bun caz, va reprezenta doar un simulacru trist al unei asemenea creșteri. Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor solicită Camerei Deputaților respingerea proiectului legislativ L421/2020, în calitate de cameră decizională”, susțin elevii.

Elevii se opun inițiativei legislative privind acordarea voucherelor pentru achiziționarea uniformelor școlare!

Pe data de 11 august 2020, în cadrul sesiunii plenare a Senatului României, a fost adoptată inițiativa legislativă L421/2020, ce presupune modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

Această inițiativă legislativă prevede ca fiecare elev să primească, semestrial, 350 de lei pentru achiziționarea uniformelor, bani ce vor fi asigurați din bugetul Ministerului Educației și Cercetării. Încă din luna iunie 2020, atunci când proiectul a fost înregistrat la Senat, Consiliul Național al Elevilor s-a opus cu vehemență acestuia, din următoarele motive:

În primul rând, în contextul economic actual, o astfel de măsură ar fi dezastruoasă, întrucât asigurarea sumelor prevăzute în proiectul de lege presupune o povară financiară semnificativă pentru bugetul de stat. Mai mult, ținând cont de faptul că peste 900 de mii de elevi nu au acces la educație online, considerăm că alocarea fondurilor către această inițiativă legislativă reprezintă un act de iresponsabilitate și indiferență crasă a senatorilor față de elevii din România.

În al doilea rând, în lipsa unor alte măsuri de securitate prezente în școală (servicii de pază, servicii de monitorizare audio-video etc.), instituirea obligativității purtării uniformelor școlare de către elevi reprezintă doar o formă fără fond. În ultimul rând, o astfel de măsură nu va atrage după sine creșterea calității actului educațional, ci, în cel mai bun caz, va reprezenta doar un simulacru trist al unei asemenea creșteri. Din aceste motive, Consiliul Național al Elevilor solicită Camerei Deputaților respingerea proiectului legislativ L421/2020, în calitate de cameră decizională.

Suntem consternați de iresponsabilitatea senatorilor care au votat acest proiect de lege. Acestea sunt nevoile educației din România? Acestea sunt prioritățile financiare ale statului român? Începutul anului școlar ne bate la ușă; în școli va fi nevoie de materiale de protecție sanitară, de device-uri conectate la internet, de infrastructură școlară și de multe altele. Stimați deputați, dacă sunteți cu adevărat preocupați de soarta elevilor din România, vă solicităm respingerea acestei ințiative legislative. Elevii au nevoie de acces la educație de calitate, nu de uniforme care să arate bine în poze!”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

SURSA : https://stiriedu.ro/


dreamstime_m_107494629-820x547-1.jpg

De ce ar trebui ca disciplinele STEM să constituie o prioritate pe termen lung a învățământului din țara noastră?

Disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice bază şi competenţe de specialitate. Astfel de cunoștințe şi competenţe sunt foarte importante pentru cei care lucrează/ vor lucra în ramuri industriale. Pe de altă parte, au devenit tot mai importante ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere mare. Or, acestea  nu ar fi posibile fără o forță de muncă bine pregătită pe discipline ce țin de STEM. Ambele categorii de ramuri economice au o contribuție semnificativă la creșterea sustenabilă a PIB-ului per capita într-o țară (arată E. Hanushek și A. Woessmann în The Knowledge Capital of Nations: Education and the Economics of Growth).  Din acest punct de vedere, se poate spune că disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante pentru dezvoltarea economică a unei țări. La nivelul anului 2016 România se apropia de media internațională a absolvenților de învățământ terțiar în domeniul științe și tehnologii, sub 28 de ani (10,6% față de media de 11%),  iar în Global Innovation Index 2018 scorul la acest capitol a fost chiar unul mai bun. Potrivit Global Competitiveness Index 2019, România înregistrează progrese și la capitolul inovare (locul 55 din 141 în 2019 faţă de 96 în 2018), precum și la capitolul cercetare-dezvoltare (locul 53 din 141 de ţări în 2019). Probleme semnificative rămân însă în zona capitalului uman. De exemplu, pe sub-dimensiunea „ușurința companiilor de a găsi angajați calificați”, România este pe locul 133 din 141 de țări în 2019. Dificultăți similare se observă și pe sub dimensiunea „bagaj de competențe ale angajaților”, România ocupând locul 113 din 141. Cu alte cuvinte, deși statisticile arată că există mai mulți absolvenți în domenii de vârf (științe și tehnologii), nivelul calificării lor este încă unul sub nevoile pieței din România.

De asemenea, disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante și pentru că au o contribuție semnificativă și la formarea unor competențe „soft”, care sunt tot mai dezirabile potrivit prognozelor legate de viitorul pieței muncii (sunt acele calități care nu depind de însușirea de cunoștințe și formarea de competențe de specialitate). Potrivit World Economic Forum, cele mai importante 3 abilități ale angajaților în 2020 sunt: rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică și creativitatea. Aceste competențe pot fi dezvoltate prin programe STEM, prin exersarea sistematică a investigației științifice, a inovației tehnologice și a calculului matematic. Desigur, educația STEM nu-și asumă exclusiv responsabilitatea pentru dezvoltarea acestor așa numite „abilități ale secolului XXI”, dar are o contribuție semnificativă. National Research Council din SUA arată în Education for Life and Work: Developing transferable knowledge and skills in the 21st Century (2012) că și aceste aptitudini se dezvoltă prin educația STEM care pune accent pe investigație științifică, inovare tehnologică și calcul matematic. În ceea ce privește competențele soft ale viitorilor angajați, Global Competitiveness Index 2019 arată însă un lucru îngrijorător despre țara noastră: România ocupă la capitolul „gândire critică” în educație  locul 125 din 141 de țări”.

SURSA: https://www.edupedu.ro/


The_Importance_of_Advanced_Science_Lab_Equipment_in_School_Labs.jpg

Diminuarea numărului de ore de ştiinţe din cele patru variante ale planului cadru pentru gimnaziu redactate de specialişti din Ministerul Educaţiei „compromite competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf constituie motorul economiei mondiale, a transmis astăzi Academia Română într-un comunicat de presă.

Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a publicat “câteva argumente privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial şi liceal aflate în consultare publică, care să arate de ce nu este dezirabilă reducerea numărului de ore la disciplinele din aria matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie)”. Specialiștii organizației explică necesitatea educației și alfabetizării științifice, importanța disciplinelor STEM în contextul actual.

Redăm opinia CEAE:

“Am analizat cu atenție variantele propuse, implicând în acest demers un număr important de profesori de fizică, în special cei cu care am avut ocazia să colaborăm în proiectul nostru de nivel național „Fizica altfel”. În opinia noastră, variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu. În al doilea rând, disciplinele care susțin educația pentru STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung a dezvoltării și modernizării învățământului din țara noastră și de aceea, ar trebui să nu li se diminueze importanța prin reducerea numărului de ore alocate.

„Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale. În acelaşi timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane’. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi.”, precizează Academia Română.

În plus, Academia constată „cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie (‘dezvoltare personală’). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, în februarie 2016, Academia Română şi 500 de membri ai comunităţii academice au făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial, lucru pe care reprezentanții Academiei îl amintesc în comunicat.

„Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre”, se mai arată în comunciat.

Comunicatul integral al Academiei Române

Punct de vedere privind noul Plan-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România

Academia Română a luat act de recenta publicarea a celor patru variante ale Planului-Cadru pentru învăţământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Constatăm cu surprindere şi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două, la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie şi biologie, precum şi eliminarea completă a limbii latine şi a orelor de dirigenţie (‘dezvoltare personală’). Orele de educaţie muzicală, educaţie plastică şi religie rămân şi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aşezate la locul care li se cuvine.

În acest context reamintim că în februarie 2016, Academia Română, împreună cu 500 de membri ai comunităţii academice, a făcut apel la Ministerul Educaţiei să nu elimine limba latină şi să nu reducă numărul de ore de istorie şi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial (https://academiaromana.ro/com2016/doc/d0212-PunctVedereAR.pdf). Am găsit atunci la Minister parteneri de dialog real, deschişi argumentelor noastre.

Venim, aşadar, şi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie şi geografie şi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar şi a stimei de sine ca români şi europeni. Fără conştiinţa rădăcinilor, a istoriei şi a trunchiului lingvistic şi civilizaţional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naţiuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naţională, ci şi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaţiu cultural şi de civilizaţie. Cultura generală, aceea pe care şcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toţi membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaţională – a identităţii noastre.

Ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii paşi ai alfabetizării şi deprinderii operaţiunilor elementare în primii ani de şcoală şi specializarea începută odată cu intrarea în liceu. Ca atare, chiar şi din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtăşite de toţi, al culturii liant societal, este greu de înţeles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie şi biologie în gimnaziu.

În plus, reducerea numărului de ore în cazul ştiinţelor este şi mai paradoxală dacă luăm în considerare faptul că Legea educaţiei naţionale (Nr. 1 din 5 ianuarie 2011) prevede că misiunea asumată de sistemul de învăţământ românesc este de ‘formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive’ (Art. 2, paragraf 2).

Având în vedere această obligaţie de a ‘genera’ ‘resurse umane naţionale înalt competitive’, Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile ştiinţelor de vârf, bazate pe fizică, chimie şi biologie, constituie motorul economiei mondiale. În acelaşi timp, eliminarea sau diminuarea numărului de ore la disciplinele umaniste compromite caracterul ‘naţional’ al ‘resursei umane’. Cu alte cuvinte, operând în planurile-cadru strâmte ale noii pedagogii, şcoala va produce în mod evident mai puţini români competenţi.

Convinşi fiind că acesta nu poate fi scopul politicilor educaţionale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, facem apel către conducerea Ministerului să orienteze echipele de lucru spre găsirea altor soluţii, care să nu afecteze formarea culturală, morală şi profesională a tinerilor români.

Biroul Prezidiului Academiei Române

SURSA : https://www.edupedu.ro/


506188_00019456_555906.jpg

Oamenii de știință au găsit noi modalități de a-și motiva elevii folosind tehnologia. O vor folosi și în clasă?

Pe perioada pandemiei omenii de știință au adoptat tehnologia pentru educație. Deși învățarea online nu este un înlocuitor pentru predarea față în față, se pare că a funcționat bine, în ciuda provocărilor precum conexiunile nesigure la internet. Anumite aspecte s-au dovedit atât de folositoare că profesorii doresc să le folosească și în continuare.

Laura Outhwaite, cercetătot la UCL Institute of Education, spune că profesorii s-au adaptat rapid acestei perioade. „Este vorba, însă și despre modul în care este pusă în aplicare tehnologia și despre calitatea și fundamentarea pedagogiei resurselor livrate. Interacțiunea profesor-elev, de exemplu, este o parte importantă a învățării și este esențial ca aceasta să nu se piardă. „

În perioada aceasta profesorii au avut experiențe diferite. Tranziția a fost mai ușoară pentru profesorii ale căror școli dispuneau deja de tehnologie și anumite aplicații pentru ca elevii să poată studia la domiciliu.

“Diferențele semnificative din mediile de învățare ale studenților au fost o provocare. Profesorii s-au străduit să sprijine studenții vulnerabili, cei fără acces la tehnologie”, spune Jane Essex, lector în educație la Universitatea din Strathclyde.

POVEȘTILE PROFESORILOR

David Paterson predă chimie și fizică și a organizat cele mai multe cursuri „live” folosind echipele Microsoft. „Școala noastră se îndrepta deja spre a folosi mai mult Microsoft. A fost o curbă abruptă de învățare, dar după prima săptămână sau două, știam ce facem. ”

Helen Skelton, șefă de catedră la Școala Beaumont, St Albans, a adoptat Google Classroom, pe care Beaumont o folosea deja pentru teme. A învățat cum să folosească înregistrări video pe Google Meet și a predat lecții online prin intermediul acestei platforme, uneori înregistrându-le pentru ca studenții să poată relua mai târziu. Helen a găsit uneata cea mai bună pentru exemple, cursuri practice, explicații și recapitulări și afirmă că a fost instrumentul ei cel mai util.

Suntem încântați de oportunitățile de implementare pentru ceea ce am învățat într-un mediu de învățare normal.

Judith Peel, profesoară de chimie la Itchen Sixth Form College din Southampton, a folosit zilnic Google Classroom. De asemenea, s-a bazat pe aplicația de videoconferință Zoom ca tablă digitală. „Principalul avantaj este că elevii vor avea o înregistrare a lecțiilor, la care pot reveni oricând. Dar cred că fără o tabletă predarea chimiei este mai dificilă cu formulele și ecuațiile de explicat.

Pentru Gwynfor, planificarea lecțiilor a fost cea mai mare provocare a predării la distanță. „Timpul necesar pentru a face anumite activități de la distanță poate fi foarte diferit de a le face în clasă.” Desfășurarea unor lecții a fost de asemenea o problemă. „Am folosit videoclipuri online acolo unde este posibil, dar acest lucru nu oferă aceeași profunzime de învățare. Am reorganizat lecțiile și am predat de la distanță subiecte care depind  și de practică, de exemplu calculele chimice. ”

FEEDBACK-UL ELEVILOR

Profesorii au descoperit că majoritatea studenților s-au adaptat si organizat bine cu tehnologia; Helen chiar a descoperit că unii elevi au funcționat mai bine decât la școală. Studenții s-au bucurat să acceseze lecții înregistrate după oră, spune Judith.

Cu toate acestea, interacțiunea poate fi o problemă. „Poate fi greu de controlat fluxul conversației, dar studenții învață să folosească funcții hands-up și ferestre de chat”, explică David. Helen spune că studenților le este greu să pună întrebări din cauza mesajelor „mai puțin clare” și a răspunsurilor cu întârziere de pe Google Classroom. În general, Judith găsește studenți mult mai liniștiți decât de obicei. „Este o muncă grea care îi determină să răspundă în lecții. Îi rog să utilizeze funcția de chat sau să răspundă cu voce tare. ”

Helen povestește că mulți elevi spun că le lipsesc lecțiile și aspectele sociale ale școlii. Judith are câțiva studenți care au pierdut lecții din cauza depresiei și a anxietății și a folosit ședințe Zoom pentru a ajuta studenții în dificultate.

PRIVIND SPRE VIITOR

Se pare că profesorii vor încorpora mai multă tehnologie în predare pe viitor. „Suntem încântați de oportunitățile de a implementa multe din ceea ce am învățat și noi în această perioadă”, comentează Gwynfor.

David spune că o integrare mai strânsă a serviciilor Microsoft va permite distribuirea mai bună a resurselor. De asemenea, se așteaptă să folosească mai des evaluarea online.

Între timp, Helen consideră că va continua să folosească la școală mai multe dintre opțiunie din Google Classroom, cum ar fi auto-marcarea întrebărilor. Și Judith poate folosi în continuare Zoom pentru a realiza videoclipuri scurte sau scheme video pentru documentele de examen, precum și Google Classroom pentru a urmări evoluția.

Sursa: https://edu.rsc.org/


Univrse © 2018. Proudly made by SOTA360.

Univrse este unul din cele mai mari spatii de realitate virtuala, care îți permite să prinzi aripi și să te transpui, experimentând realitatea virtuală cu cele mai noi și mai performante gadgeturi.
Facebook Univrse.ro
Bucuresti | Romania | 0740 501 061 | contact@univrse.ro
Call Now Button